Cum am ajuns in Germania

Abia revenit din China, trecut prin doua saptamini de recuperare in Mangalia, am primit, la sfirsitul lui septembrie, un raspuns pozitiv (indelung asteptat si pe jumatate uitat) la un dosar mai vechi care imi dadea posibilitatea, in sfirsit, sa ma intorc in Germania pentru recuperare neuromotorie pe o perioada de citeva saptamini.

Am luat avionul spre Frankfurt aproape cu uimire, atit de repede se aranjasera toate – mailuri, confirmari, rezervari de bilete – si senzatia asta de ”nu-mi vine sa cred ca sintem aici” am pastrat-o apoi pe tren, pina spre seara, cind am ajuns la Zentral Klinik:in dimineata aceea ma trezisem la Victor acasa, cu o sera inainte ma jucasem cu Cili, pisica neagra si lenevoasa.

Am retrait sentimentul de siguranta pe care l-am avut si anul trecut ajungind in Germania: toate sint asezate la locul lor, fiecare stie ce are de facut, programele sint respectate cu strictete, rigoarea si perseverenta se impun de la sine si devin contagioase.
Acum sintem de doua saptamini pline la Bad Berka intr-o continua miscare: reevaluari, investigatii, tratamente, testari si ‘experimente’ fizioterapeutice, tot ce se poate face intr-o clinica de timpul asta, si nemteasca pe deasupra.
Weekendul trecut am facut al un tur al oraselului la marginea caruia se afla Zentral Klinik. E un fel de Sighisoara originala, iar ziua aceea de toamna aurie pe care am petrecut-o in Bad Berka pe strazile pavate urmind linia ondulata a citorva dealuri nu se poate descrie. Este cel mai frumos loc in care te-ai putea afla la inceput de toamna.

Clinica este si ea asezata la marginea padurii, si pentru o vreme am incercat si noi drumurile forestire din zona, cit se poate de accesibile pe vreme frumoasa.
Ieri ne-am perimis o indrazneala mai mare, am coborit in Bad Berka numai pentru a lua trenul spre Weimar, orasul lui Goethe si al lui Shiller, unde am descins, cit se poate de prozaic, in cel mai comun spatiu din oras (un complex inchis de magazine) unde am gasit un windstopper de toamna, cu care m-am si intors acasa deoarece se lasase frigul intre timp si ne asteapta o toamna rece de acum inainte.
A fost o vizita pe diagonala a Weimarului, deja se insera cind ne-am intors la gara, unde am ne-am incalzit zdravan cu doua cafele si un delicios Apfel Chai, exact inainte sa ne culeaga trenul potrivit de pe peron.

Duminica avem liber – sa cititm, sa umblam prin gradini (6 etaje in interior), pe la dach garten (‘gradina de pe acoperis’), sa ne omorim timpul lent, cu nimicuri relaxante. Sa mai scriem cite ceva pe blog si sa va dam de veste ca totul este cit se poate de bine in cea mai buna dintre lumile posibile.

Un răspuns to “Cum am ajuns in Germania”

  1. Sănătate multă, multă, multă…, viaţă lungă cu bucurii. Felicitări pentru cuvintele scrise, dureros de frumos.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: