Amu unde-om fo şi unde-om ajuns
Zalău, The Final Frontier – cînd mă uit pe hartă parcă nu îmi vine să cred că sînt atît de departe de casă. Imediat îmi amintesc însă de drumul lung şi anevoios (mai exact: dezastruos) pe care l-am făcut pînă aici. Este incredibil cît de distruse sînt drumurile în ţara asta (aşteptam porţiuni de drum întreg ca să putem bea o gură de apă fără vărsăm pe noi). Pe de altă parte, mă găsesc înconjurat de oameni cu accent ardelenesc şi, inevitabil, realizez cît de departe am ajuns.
Clinica de recuperare Acasă: încă de la primul contact, toată atmosfera de aici mi-a amintit de Germania, staff-ul foarte disponibil în orice moment, condiţiile de cazare impecabile, camere de zi pentru recreere, biliard 😉 , bibliotecă şi, mai ales, regulile stricte care trebuie respectate fără rest.
Astăzi am început exerciţiile în forţă, a fost un început bun, sper să avem în continuare zilele cît mai pline (scriu pe fugă, dar voi completa cu amănunte pe parcurs).
No, acestea fiind spuse, numai binie vă doresc!
ianuarie 12, 2010 la 6:29 pm
so far away from heeeeree
ianuarie 12, 2010 la 10:53 pm
Hehe, Cătă, ce bună e piesa asta!
Piesă de ascultat în maşină, în drum spre Germania… 🙂 – asta aşa, fiindcă ţi-am văzut cele cîteva poze din Berlin cărora le-ai dat drumul pe net şi mi-am datr seama că nu am apucat să te întrebăm: ţi-ai luat permisul? Eşti sau nu regina şoselelor? 🙂
ianuarie 13, 2010 la 12:43 pm
din pacate nu am luat permisu, lucru ce m-a cam demoralizat si va mai trece o vreme probabil pana voi avea curajul sa o iau de la capat…iar ore de soferie…ih…nici nu vreau sa ma gandesc. deocamdata sunt spaima soselelor. in fine am schimbat instructorul, asa ca sper ca a doua oara sa am mai mult noroc.pana atunci evit subiectu…nu imi face nici o placere. noi sa fim sanatosi! hai numai bine. cand vine alex de la zalau? trebuie musai sa ne vedem:)
ianuarie 13, 2010 la 1:26 pm
Cătă,
tot răul înspre bine! Data viitoare o să ai deja experienţă şi o să ştim şi noi să-ţi ţinem pumnii, deci reuşita e garantată! Ştii că noi avem încredere în tine, tu eşti o neînfricată, o întîmplare aşa mică să îţi creeze aşa o neplăcere!
Îmi pare un pic rău că am deschis subiectul, dar tu trebuie să reţii un singur lucru: că după următorul examen (deci atunci cînd o să-ţi iei permisul), o să bem cu toţii o şampanie fără alcool, din aia, pentru copii (hihi), pentru că o să conduci tu! 🙂
Deci hai să fim sănătoşi şi să ne luăm avînt pentru anul ăsta!
Alex se întoarce la sfîrşitul lunii, pe 27, dar pînă atunci, ce-i zice dacă ne-am vedea noi la o cafea, ca fetele? 🙂