Archive for the Prieteni Category

#TrueFriends

Posted in Călătorii, Efemeride, Evenimente, Oameni excepționali, Prieteni with tags on Ianuarie 30, 2017 by Alex

Pe Bogdan l-am cunoscut acum cîţiva ani, în cadrul unui proiect euRespect și de atunci a devenit un role-model pentru mine  Deşi are o mobilitate redusă, prinde aripi cînd e la volanul maşinii, este un IT-ist desăvîrşit, care lucrează pînă la epuizare pentru a-şi duce la bun sfîrşit proiectele, îi plac filmele de cinema (mergem împreună de cîte ori avem ocazia), este pasionat de Science-Fiction şi foarte documentat în domeniu, mereu la curent cu realităţile lumii, gata întotdeauna să se lanseze în polemici constructive, are mereu cîte o vorbă bună la el, este unul dintre cei mai altruişti oameni din cîți cunosc şi un prieten pe cinste!

Bogdan, să fii sănătos şi mereu la fel de energic! La mulţi ani, boss!

#TrueFriends #Sulina

img_0240

Anunțuri

PINHOLES Rock The Street

Posted in Evenimente, Prieteni with tags , on Septembrie 5, 2014 by Alex

2014-06-15 18.54.532014-06-15 18.46.18Victimă colaterală 🙂2014-06-15 18.54.102014-06-15 19.03.35 2014-06-15 18.55.22 2014-06-15 19.03.24 2014-06-15 19.05.59 2014-06-15 19.19.52 2014-06-15 19.52.43 2014-06-15 19.53.01 2014-06-15 19.53.14 2014-06-15 19.53.41 2014-06-15 20.07.37

Seara Spin

Posted in Prieteni with tags , , on Martie 13, 2011 by Gentilia

Dacă vă întrebaţi cumva de ce cam bate vîntul pe blog în ultimele săptămîni, aflaţi că este pentru că Alex e plecat la Băile Felix la recuperare. Nu vă îngrijoraţi însă, revine mîine şi curăţă el praful care începe să se aduce pe paginile astea. Am să încep chiar eu treaba, ca să-i fie mai uşor.

Poate ştiaţi, poate nu, ieri seara a fost în Iaşi concertul trupei Spin, care ne e foarte-foarte dragă din motive dintre cele mai colorate, mai ales dintre cele de natură afectivă. Pentru că Alex nu putut face prezenţa, am mers doar eu şi mărturisesc – unele lucruri trebuie spuse cu voce tare – a fost o seară minunată. Cred că trupa Spin a fost primită foarte bine la Iaşi, a avut un public foarte tînăr şi foarte receptiv, care a rezonat total cu muzica celor 5. În orice direcţie am crede că s-ar îndrepta muzica românească, sînt de părere că voci cum este cea a Roxanei Andronescu, minunat susţinută de colegii ei de trupă, ne pot salva din tăvălugul nivelator al genurilor îndoilenice de care nu vreau să pomenesc aici. Nu mai spun că trăirea pe care ţi-o dă muzica bună la un concert live nu se compară cu multe pe lumea asta – lucru pe care îl ştiţi deja cu toţii.

Dar mai e ceva: atunci cînd nişte muzicieni foarte buni se dovedesc a fi şi nişte oameni extraordinari, e cu atît mai frumos să te întîlneşti cu ei din cînd în în cînd, mai ales la un concert al lor.

Poate că nu am apucat să spunem niciodată  că Roxana şi trupa Spin (luaţi şi împreună şi separat) ne-au întins o mînă de ajutor într-un moment foarte greu, lucru de care am mereu forte conştienţi, dar am rămas cu impresia că nu am apucat niciodată să le mulţumim cum se cuvine (nici nu ştiu exact ce înseamnă asta). Aşa s-a întîmplat cu mulţi-mulţi alţii care au pus umărul ca Alex să ajungă azi unde este – şi anume pe un drum care se construieşte încă, dar foarte departe de punctul din care a pornit.

Am avut însă mereu certitudinea că cel mai frumos dar al tuturor celor ce se regăsesc în rîndurile de mai sus a fost, mai ales, faptul că am devenit (în nişte circumstanţe neverosimile) prieteni, lucru care presupune fără doar şi poate acel tip de afecţiune care nu are nevoie de foarte multe cuvinte pentru a se manifesta. E suficient să ne întîlnim din cînd în cînd, să ne mai recapitulăm un pic unii în faţa altora şi să continuăm că construim împreună o lume mai frumoasă, în care  încercările imposibile pot fi depăşite dacă ai prieteni aproape.

Această prezentare necesită JavaScript.

Fotografiile au fost făcute, desigur, pentru Alex, ca şi cum ar fi fost acolo.

Fluffy McCloud

Posted in Prieteni on Iunie 22, 2010 by Alex

Mulțumim Adriana! 🙂

Joi, vineri și sîmbătă

Posted in Prieteni with tags on Mai 30, 2010 by Alex

Deși pe blog a fost liniște zilele acestea, în realitatea abia reușim să ținem pasul cu evenimentele care ne solicită. După cum bine se știe (sau nu), se apropie deadline-urile pentru proiectele noastre, fapt care tensionează puțin atmosfera în casă și impune să grăbim puțin ritmul. Cît despre sfîrșitul acesta de săptămînă, a fost unul încărcat: am fost invitați la un botez dar și la nunta unor buni prieteni. A fost frumos, cu atît mai mult cu cît găsesc că este important să fim alături de prietenii noștri în ansemenea momente foarte speciale.

Despre mine, mărturisesc că nu am mai participat niciodată la asemenea evenimente și mă bucur mult că am putut ajunge. Puțină diversitate în perioada asta.

18 februarie

Posted in Prieteni on Februarie 22, 2010 by Alex

Mulţumim din inimă tuturor prietenilor care ne stau alături şi au încredere în noi.

Later edit by gentilia: ca majoritatea celor care nu ştiu, mai de emoţie, mai din modestie, cum să vorbească despre darurile pe care le primesc, Alex nu a menţionat ce se află în cutiuţa magică: este vorba de o sesiune de recuperare dăruită de cei care s-au semnat cu scrisul Dianei.

Gîndul bun şi gestul imens emoţionant al celor care se află pe aceasă listă reprezintă, în sine, cel mai mare cadou.

One evening

Posted in Prieteni on Noiembrie 25, 2009 by Gentilia

S-a întîmplat ca Dani să fie în oraş şi să poată trece pe la noi, deşi foarte obosit după muncă, duminică seara.  S-a întîmplat ca Manu să nu fie plecat din Iaşi şi să o poată aduce şi pe Mădă, după program, să zicem, la un pahar de şampanie. S-a nimerit ca Tudor şi Elena, care ne sînt foarte dragi, să vină la noua noastră adresă, accesorizaţi cu o  orhidee galbenă şi, mai important, cu o chitară.

Pe Tudor (cu tot cu chitara lui de atunci) l-am cunoscut la Portiţa, acum ani buni – cine stă să-i mai numere – şi ne-am regăsit, nu mult după, la Iaşi. Pe Alex şi Tudor îi leagă cîteva chestiuţe bizare şi magice: aceeaşi zi de naştere (deşi vîrste diferite), pasiunea pentru cactuşi şi oarecum aceleaşi preferinţe muzicale, pornind de la jazz, afinităţi descoperite în timp, homeopatic. Şi ar mai fi două concerte ale lui Tudor Gheorghe şi poate şi amintirea emoţionanată şi acum a faptului că, puţină vreme după accident, Tudor a venit de cîteva ori la Bucureşti cu chitara şi i-a cîntat lui Alex în salonul de terapie intensivă, aşa cum probabil nu s-a mai întîmplat niciodată în istoria acelui loc… nici nu mai ştiu cum să-l numesc, ducă-se-n pustii.
Astăzi ne întîlnim sub zodii mai bune, doar că ne trebuie un prilej, că rău stăm cu timpul cu toţii, nimic de zis. Aşa că duminică am făcut un tort, am pus vin pe masă, am mîncat bine, am completat cu ceva dulce şi ceva sărat şi am cîntat – mai mult Tudor – sau acompaniat pe diverse tonalităţi – mai mult noi. Pe la mijlocul „programului” băieţii şi-au făcut un playlist special, cu cîntece de prin taberele lor din deltă din prima adolescenţă, ce mai vremuri, ce mai poveşti!

Mădă şi Elena au stat un pic departe de „scenă”, condiţie în care Alice (chitara, chitara!) s-a putut afirma ca vedetă incontestabilă. Dacă nu aţi făcut niciodată o seară de cîntec cu o chitară, măcar la malul mării ori la munte, în faţa cortului, lîngă foc, e greu să vă imaginaţi ce minunată poate fi o asemenea întîlnire.

Mulţumesc  Dani, Tudor, Elena, Mădă, Manu, pentru seara aceasta specială şi pentru minunatele cadouri! O îmbăţişare separată şi frumos împachetată am şi pentru Andrei şi Mirela, pentru ştiu-ei-ce şi pentru complicitatea cu Alex din ultima perioadă. Alex, desigur, e în capul listei, el e în pluralul pe care îl folosesc întotdeauna, oferindu-mi cel mai preţios dar: acela de a fi mereu acolo, alături de mine.

 

p.s. Enciclopedia aceea asupra căreia îşi concetrează băieţii tooooată atenţia este arhiva cu cîntece a lui Tudor 🙂