La nămol înTechirghiol

A trecut aproape o lună de cînd nu am mai scris pe blog. E drept, nici nu am avut posibilitatea să scriu din Techirghiol. Ar fi fost chiar surprinzător să aibă internet, dar asta e o situaţie care ţine de viitorul îndepărtat, înceţoşat al acelui colţ de lume. Cred că soluţia optimă ar fi să găsesc cît mai repede un modem mobil, pentru situaţiile de genul asta. Chiar şi aşa, a avut grijă Gentilia să vă ţină la curent cu evenimentele din ultima perioada. Ăsta este unul din momentele în care îmi dau seama că totuşi nu mi-a lipsit atît de mult netul – atunci cînd ajung acasă şi gasesc o mulţime de posturi noi, citesc întotdeauna cu plăcere ce scrie Gentilia. Si cum ea a rămas înzăpezită în Dobrogea, profit şi scriu şi eu ceva repede aici. Oricum e greu să-i ţin pasul.

Au fost trei săptămîni maraton. Am ajuns pe vreme de toamnă şi am plecat în plină iarnă, pe gheaţă, frig şi multă zăpadă. Am muncit mai bine acum, comparativ cu sesiunea din primăvară. Am făcut exerciţii în apă într-o cadă numită treflă. Nicoleta, care era reasponsabilă cu trefla m-a ajutat enorm. În apă, mişcările minimale devin mult mai uşor de făcut, corpul devenind imponderabil.

Aş fi vrut să lucrez mai mult la sală, dar cum la noi se mizează mai mult pe cantitate decît pe calitate, în momentul în care ajungeam, sala era plină, asa ca nimeni nu avea prea mult timp la dispozitie pentru exercitii. In condiţiile astea, nici kinetoterapeutul nu isi permitea sa se ocupe de pacient asa cum ar fi trebuit, nici pacientul nu beneficia de un tratament adaptat necesitatilor lui.

Ce să mai zic, să nu fac vreo blasfemie, sîntem departe de Germania.

Printre altele, am mai socializat cu alţi oameni şi ne-am revăzut cu cîţiva dintre prietenii din Dobrogea care ajung mai rar în Iaşi. Am stat la poveşti cu Robert, cu care e întotdeauna o plăcere să mă revăd. Punctul culminant a fost cînd am ajuns în Vamă cu Andrei şi Cornel. A fost frumos să revăd locurile de acolo, nu mi-aş fi imaginat. Eu am fost doar de două ori în Vamă, în 2001 şi în 2004, dar a fost suficient să adun o mulţime de amintiri.

În ianuarie avem programare la un centru din Zalău, iar în aprilie ne întoarcem la  Techirghiol. Deocamdata sintem aranjati, să vedem ce ne rezervă viitorul!