Toamna nostalgic

Puţini au harul de a trăi cum se cuvine clipa. Nu de-a se bucura mărunt, grăbit şi speriat de ea, în umbra morţii. Ci de a face din prezent, care e singura realitate, ceva mai mult şi mai puţin decît o întîmplare: act, contemplaţie şi pasiune, plin de puterea ce şi-o trage, cu rădăcini şi ramuri mari, din tot ce-a fost şi credem că va fi, dar mai ales din forţa lui internă de-a fi cu-adevărat şi de-a-şi ajunge, după măsura adevărului şi a iubirii puse-n el.

Recitiri: Petru Creţia, Norii

BerlinOctombrie cu nori, Berlin 2007

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: